20 iun. 2007

Marfa si banii

Asta seara butonam telecomanda inainte de culcare si la un moment dat mi s-a parut ca-l vad pe Papadopol. Imi zic, Quatsch (asta-i alta vorba frecventa la germani, un fel de “aiurea, prostii”) – o fi vreo reclama. Dar ma uit mai departe, curioasa, si ce vad: tocmai rula “Marfa si banii”. Desi un film premiat si laudat, nu-l vazusem pana acum. Poate din cauza impresiei raspandite ca filmele romanesti nu sunt bune, au in ele ceva fals, tras de par. Sau poate ca am fost atat de obisnuita sa vad filme in engleza incat cand vad un film romanesc mi se pare ciudat, ca si cum te auzi prima oara inregistrat si ti se pare ca asta nu-i vocea ta. Oricum, am fost asa de bucuroasa sa vad un film romanesc pe un post nemtesc, ca l-am vazut pe tot. Nu-i un film rau, te captiveaza la un moment dat iar personajele sunt destul de realist conturate.
Ce m-a induiosat – pe langa primul film in limba romana, cu subtitrare in germana, pe care l-am vazut – au fost lucrurile pe care le-am trait si eu si care mi se pare ca s-au schimbat mult in ultimii ani. Cateva exemple:

  • Drumul prost asfaltat de la Constanta la Bucuresti, cu inevitabilele hartoape si variante pe drumuri de tara. Cand s-a turnat filmul autostrada cred ca era doar pe hartie. Ma intreb cum ar fi circulat pe autostrada cei trei traficanti fara voie si cred ca filmul si-ar fi pierdut tot farmecul.
  • En-gros-urile de unde buticarii cumpara marfa mai ieftina. Personajele din film cumpara de la Niro baxuri de ulei, Coca-cola, croissante pe care le duc apoi la Constanta, sa le vanda la butic. Mie buticurile imi creaza o anumita stare de bine, de nostalgie. In Germania nu poti merge la 10 noaptea la chiosc, la coltul strazii, sa cumperi ceva de la non-stop. Am inteles ca e ilegal sa ai magazinul deschis non-stop. Acasa, tot timpul o incurajam pe mama sa mai cumpere si de la vecinul cel simpatic, de la blocul de vis-a-vis, chiar daca marfa lui era mai scumpa decat la hipermarket. Vreau ca micilor antreprenori sa le mearga bine, si imi tot fac calcule cat pot sa castige ca dupa ce platesc toate cheltuielile sa le ramana un mic profit. Meteahna asta ma urmareste si aici in Germania, unde ma fascineaza in schimb brutariile mici si cochete, pizeriile, gelateriile, florariile sau alte magazine din orasele mici, unde abia daca vezi intrand clientii si nu e niciodata coada dar, cumva, o duc ok.
  • Politistii carora le dai spaga ca sa nu platesti amenda. Totusi, eu n-am o parere proasta despre politisti si nu cred ca toti iau spaga sau ca sunt prosti. Cand mi s-a furat poseta in scara blocului, in Bucuresti, politistii au gasit hotul a doua zi. Din pacate nu si poseta sau actele, dar totusi, intamplarea mi-a lasat o impresie de competenta relativ la politisti, care nu a fost decat usor zdruncinata de stilul ridicol in care a trebuit sa scriu declaratia, dictata de un tanar politist.
  • Benzinariile unde nu gasesti decat benzina, fara magazinele cochete care rivalizeaza uneori cu un mic supermarket. Eroii din film sunt insetati si vor o cola, dar cand cel care e la volan opreste la o benzinarie, celalalt ii spune “de ce opresti ma aici, astia n-au decat ulei..”. Pe mine inca ma fascineaza magazinele benzinariilor de azi, cele cu brand, unde tot timpul imi vine sa cumpar ceva – o revista, un portofel, un croissant. O fosta colega de la cursul de marketing, care lucreaza in domeniu, mi-a povestit ca sunt special gandite ca in drumul de la intrare pana la casa si inapoi sa te lovesti de o gramada de lucruri care sa-ti faca cu ochiul. Ce diferenta fata de statiile de alimentare de acum cativa ani, care aveau doar pompele si un acoperis. Acum, poti sa mergi si la toaleta.

2 comentarii:

Unknown spunea...

ai vazut ce inseammna trecutul si lucrurile cu care esti obisnuit? noua ni se pare un lucru demn de apreciat faptul ca ai toaleta la benzinariile de pe drum. pt ca faci comparatie cu alte experiente. si nu ne miram cand totusi dai de o benzinarie unde nu ai totusi aceasta facilitate, nu te scandalizeaza nimic. probabil ca pe un neamt insa l-ar mira tare asa ceva.
asa ca, ne gandim cu speranta ca o sa ajungem si noi sa avem meseriasi care sa lase curat luna in urma lor dupa o lucrare. dar probabil ca pe vremea copiilor/nepotilor chestia asta va fi ceva obisnuit.

Olivia spunea...

Asa e, vezi.. uite de-aia ne bucuram noi de multe lucruri si multe ne par noi :-)) Si apreciem toaletele din benzinarii, inclusiv alea de afara, dupa colt, pentru care ceri cheia de la casa :-)