In timp ce asteptam ieri tramvaiul sa merg spre statie, a aparut o mamica pe bicicleta, cu un copil mic in cosul bicicletei si inca o fetita de 4-5 ani. Intr-o germana la fel de stricata ca a mea, m-a rugat daca pot sa iau eu fetita cu mine. Cum ea amesteca germana cu spaniola, iar eu visez uneori ca vorbesc sau macar inteleg spaniola, italiana sau alte limbi romanice, i-am spus sa-mi zica in spaniola, ca sa ma lamuresc unde anume si pentru cat timp vrea sa-i preiau fetita. Pana la urma am inteles ca ea urma sa mearga cu bicicleta, iar fetita sa vina cu tramvaiul si sa se reintalneasca intr-o anumita statie. Zis si facut. Am ramas cu fetita care a inceput sa-mi povesteasca diverse lucruri in spaniola: uite ce catel mic si frumos, bunica ei din Venezuela are un catel si trei pisici, si cum se face ca eu vorbesc spaniola? Dragut din partea ei sa se mire, politicos, ca vorbesc spaniola, cand eu abia legam doua vorbe si din alea, una iesea tot in germana. M-am chinuit sa-i explic ca sunt din Romania, si a dedus singura ca limbile se aseamana. Ne-am urcat in tramvai, am mai stat un pic de vorba (eu aproband tot ce-mi spunea cu "si, si, si..") si apoi a coborat la statia ei. Mama ei era deja acolo si o astepta.
Poate ca e un antrenament bun, sa obisnuiesti copii de mici sa fie independenti. Mai demult ma miram cum o familie de prieteni il lasa pe baietelul lor de doi ani sa manance singur, cu furculita, inclusiv spaghete - care evident zburau in toate partile. Iar de cand a inceput scoala, observ ca dimineata, in timp ce fug spre tramvai, pe langa mine tropaie somnorosi pe strada o gramada de pusti care merg singuri la scoala.
Apropos de tramvai, am constatat pe pielea mea nu numai ca vine la timp, dar uneori vine chiar cu doua-trei minute mai devreme. Mi s-a intamplat sa plece chiar din fata nasului meu uluit, cand tocmai treceam strada. Asa ca de atunci, dimineata fac un pic de jogging sa ajung mai devreme in statie. Si recuperez dormind apoi in tramvai, in tren si chiar la serviciu unde insa ma stradui sa-mi tin ochii deschisi si nasul in monitor.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Cand citeam postul simteam ca o sa urmeze ceva de genul: si m-am trezit ca in statie nici urma de mama, iar acum mai am de hranit o gura acasa :)
Eu nu inteleg ce mama isi incredinteaza fata unui strain ... poate faceai parte dintr-o organizatie care se ocupa cu trafic de copii, sau poate pur si simplu ii ofereai fetitei o gura strasnica de palinca dintr-un flask, pe care banuiesc ca-l ai zilnic in poseta. :D
Oh, si eu m-am mirat, si daca as fi reusit sa leg o conversatie inteligibila in spaniola as fi intrebat-o si eu cum de are incredere sa-si lase fetita cu o straina. Sau cine stie, poate s-a orientat si ea catre ochelarista cu mutra cea mai respectabila din toata statia :-)
In flask nu este palinka, ci apa plata, ce naiba, vrei sa-mi strici reputatia..
N-am mentionat in blog ca tocmai ma intorceam de la cosmeticiana, pe care am gasit-o intamplator, o cheama Tunde si e, tot intamplator, din Romania.
Hehe, ce nume potrivit pentru o cosmeticiana, Tunde. In aceeasi nota, pe tatal unui coleg din facultate il cheama Baia si e instalator. :)
Trimiteți un comentariu